Joi, Noiembrie 20, 2008, 01:45 PM 

O parte din mine
     media: 0.00 din 0 voturi

Omul sfinteste locul. Foarte adevarat.
Mi-a venit in gand casa bunicilor mei, care acum nu mai sunt printre noi. Era locul perfect pentru vacantele copilariei mele. Cand se apropia vacanta, de-abia asteptam sa ajung acolo. Ii bateam la cap pe ai mei in fiecare zi: Cand mergem la tara? Dar de ce nu mergem mai repede? Va rooogggg!!!! Iar cand ma apropiam de drumul ce duce spre casa taraneasca, simpla si primitoare, mi se facea inima cat un purice si batea din ce in ce mai tare. Deja ma gandeam la toti copiii veniti din diferite parti ale tarii, care se adunau in drum la joaca, la bunicii mei si la veselia care urma sa fie. :) Ce frumos.....
Stateam zilele si serile in drum, ne plimbam pe deal, stateam la plaja, ne urmaream, alergam........ne-am batut pana si cu prune (eram singura acasa :)) bine ca n-am spart nimic) . Imi amintesc cu bucurie de tot ce inseamna vacanta la bunicii de pe mama. Au fost cei mai apropiati de mine, in special bunica, o femeie deosebita. Si bunicul ne iubea in felul lui, insa fiind barbat o arata mai putin. Dar nu conta. Stiam cand vine acasa de pe camp. Cunosteam zgomotul facut de caruta, de iapa noastra Doina....si fugeam sa deschidem poarta. Radeam cand saracul bunic adormea pe scaun, intr-un colt de bucatarie, seara, dupa ce manca.....atipea si isi scapa capul in fata si noi, normal, chicoteam. O data a si cazut. Atunci spectacol. :))
Offf....mi-e dor de ei.....Sper ca le e bine acolo unde sunt acum.
Casa acum arata parasita....iarba este peste tot.....nu are cine sa mearga regulat sa aiba grija de tot. Din 4 copii, doar mama si matusa mea se ocupa , cat poate fiecare.Mie nu mi se pare de judecat, cu toate ca lumea asta face, pentru ca asa e la tara. Insa nimeni nu stie ce e in sufletul lor cand ajung la casa in care au copilarit si vad ca e goala :( Te cuprinde o tristete covarsitoare, cu toate ca au trecut ceva ani....E casa parinteasca ...
De asta spun ca omul sfinteste locul......chiar si cand traia numai bunica, un suflet singur, in casa era caldura si ordine, curtea era primitoare, fara atata iarba, care acum creste fara nicio opreliste.
Mi-e dor de voi si va iubesc!

Astept sa vina iarna cu zapada....sa-mi amintesc de zilele geroase petrecute langa soba cu verisoara mea, cand radeam din orice si cand ne dadeam cu sania si ne bateam cu zapada, de serile in care tipam de frig si ni se lipeau narile...dar nu conta, noi plecam hai-hui pe intuneric si cu frica in san sa nu ne atace vreun caine...;)) ce sa mai.....curajul imi iesea prin toti porii. :))


Memories....










De ce am simtit sa scriu asta? Dintr-o simpla constatare: atunci cand ies de sub plapuma calduroasa si lipsesc un timp, cand ma intorc.....e rece...

Tag-uri Technorati: , , , , , , ,


Comentarii

  1. daninho

    de care sat e vorba? if ya don' mind... :">

  2. Gabell

    Din pacate asa ceva nu prea mai vezi in ziua de azi. Unii isi pierd copilaria cu diferite prostii, dar probabil asta e evolutia.

  3. laurie

    daninho, nu cred ca ai de unde sa il stii....si oricum, asta nu prea are importanta :)parerea mea...
    gab, fiecare cu a lui copilarie cica :)

  4. bluemoon

    Omul sfinteste locul...Cat e de adevarat...Am ajuns sa iubesc un oras intreg numai pentru ca un om frumos locuieste in el... :">


Comentariile sunt interzise la blogurile neactualizate mai mult de 90 de zile
mi se mai spune Lauris/Lauria....alegerea iti apartine

Cautare


Categorii

Tag Cloud

Aboneaza-te la insemnari


Ultimele insemnari

Blogroll

Poze

Statistici

cine a trecut p-aici:209.817
Insemnari:205
Comentarii:1.296

ce-am mai scris

Horoscop zilnic, de la astromax.ro
Termeni si Conditii de Utilizare